Ina piànta d’ li nòste valåde l’è d’sicür la gùra. L’è ìna vèra fòrsa d’ la natüra, la tròbbi ampurtùt, i pòl vnìr chiò ‘n àuta muntågna, an löiie che dirìi måi: a ràmba di dzås pì àut o a l’avirùn d’ tsapère d’ la malùra. D’ bòti la vàii anraizå an mes d’ rutsåge o süs d’ sghigiùn rost scu la man! I preferìš l’übài, må i vìu chiò bèla a l’adràts s’ li rübbe pi màigre et pòure. Suåns d’invàrn, cùra la fåi chìc dzurn trop tsàud, i bütta dzå li fiùr, che iscè a Limùn ciamàn tsatùn. Après lu dzalàiri gi brüža, ma 'sta piànta i dà nìnt in tùss, e cüra l’è lu mumànt fiurìš in àutri bot. Li abàgge i vènu måte s’ li fiùr d’ la gùra, che i sùn bundùse e s’ pòl dìrse li parmèri che i s’ tròbbu après dal lonc invàrn. I pòl cràsci al måssim üna cinzànna d’ mètri, lu mài di bòt i cràš pitöst gàrsa, pòl dunàrse che sìa nìnt ìna d’ li piànte pì bèle a vàrse: cùra èru dzùvvi i m’ piazìa nìnt tànt, må après an crasciànt ài tacå a capìrla e a vulèrgi ban. Sè, purchè la gùra i g’arzìst a li sücìnne pì lònghe, a gi dzalàiri pì tramànt, a li valàntse! I g’è nìnt da càlla råsa che i dè “me scrànsu, må a m’ piègu nìnt!” La gùra i s’ pìega se l’è lu cås e après i s’ dràisa an pàu al bot, si pòl ancår; adiritüra ài vist d’ gùre scrànså e cudzå da la bùira, ma esànt ancår anraizå, cuntinuår a vìvi pur diežànne d’ån! Che ezàmpi pur nuzàutri pòuri bunumås che se sàn nìnt al måssim, nu påsa sbìt la vögia d’ vüvvri! Difåtti, nìnt måc i sùn a Limùn, ma cràiiu an bòna part d’la nòsta pruvìncia: pur dìr d’in òmmi o d’ünna fràmma fisicamànt o muralmànt fòrt (o tütsi düi) l’a s’ dè “guràgn/guràgna”. Chèst l’è pròppi in bel munumànt che avan fåts a la gùra, mèč l’a s’ pulìa nìnt får pur premiårla! Lu scritùr Màuro Curùna a l’å scrìts in lìbbri, “Li vus dal bosc”, ‘ndùa a l’auzìnna li caraterìstiche d’ li piànte al caråtri d’ li pursùnne. La gùra a l’å nìnt cunsiderå, vàte våiri, andùa al vìu cel i surè råra. Me da stu lìbbri ài ancår nìnt capè me che piànta sìa, secùnd la manèra at Curùna. Må d’ sicür sài nìnt ìna gùra, purtròp, må spèru d’èsi almèno an pàu guràgn! E üra che gi nòsti pulìtic i nuz àn preparå lu “piàn nasciunål d’ rezistànsa e reziliànsa”, me che sài an pàu bastiàn cuntråri, a m’ sài sbìt arvirå: “må gavèvu la nåta! Me sài nìnt reziliànt, me sài guràgn!” (spèru…)